Cel mai frumos apus de soare… O tradiţie care nu trebuie uitată!

Și în acest an, absolvenții Gimanziului din s. Cuconeștii Noi, r. Edineț, au admirat cel mai frumos apus de soare… Foișorul cu o priveliște splendidă, apărut ca prin minune vara trecută pe malul Prutului, la Cuconeștii Vechi, i-a adăpostit pentru un sfert de oră pe tinerii, dornici de clipe frumoase… care probabil le vor ține Read more about Cel mai frumos apus de soare… O tradiţie care nu trebuie uitată![…]

Viața și activitatea părintelui Sofian Boghiu prezentată la Gimnaziul din Cuconeștii Noi

IMG_0528

În ziua comemorării arhimandritului Sofian Boghiu, mare duhovnic român, băștinaș din s. Cuconeștii Vechi, Edineț, la gimnaziul din satul natal s-a organizat Conferința cu genericul: ”Părintele Sofian – un stâlp al credinței drept-măritoare”.

Conferința a fost susținută de preoții Octavian Moșin și Mihail Bortă din Chișinău, care s-au referit la aspecte din viața și activitatea părintelui Sofian. […]

În perioada 7-9 august s-a desfășurat în premieră Tabăra de vară: „La baștina Părintelui Sofian Boghiu – Cuconeștii Vechi 2015”

În perioada 7-9 august s-a desfășurat în premieră Tabăra de vară: La baștina Părintelui Sofian Boghiu – Cuconeștii Vechi 2015. Tabăra a fost organizată de către Asociația cultural-istorică „Noua Galilee” în colaborare cu Asociația Studenților Creștini Ortodocși din Republica Moldova. Cantonamentul taberei a avut loc în apropierea malurilor pitorești ale Prutului (s. Cuconeștii Vechi, r. Read more about În perioada 7-9 august s-a desfășurat în premieră Tabăra de vară: „La baștina Părintelui Sofian Boghiu – Cuconeștii Vechi 2015”[…]

Recenzia la cartea Smerenia şi Dragostea, însuşirile trăirii ortodoxe, Bucureşti

Părintele Sofian Boghiu, Smerenia şi dragostea, însuşirile trăirii ortodoxe, Bucureşti, 2002, 288 p.

Părintele Părintele Sofian Boghiu s-a născut la 7 octombrie 1912 în comuna Cuconeştii-Vechi, judeţul Bălţi. În anii 1926-1940 a vieţuit şi studiat la mănăstirile Rughi, Dobruşa şi Cernica. În anul 1937 a fost tuns în monahism. În anul 1946 a devenit licenţiat în Teologie cu lucrarea ,,Chipul Mântuitorului în iconografie”, din anul 1945 fiind la mănăstirea Antim din Bucureşti.

Între anii 1945-1950 a participat la întâlnirile mişcării spirituale şi de factură isihastă – Rugul Aprins (cu un accent deosebit pe rugăciunea inimii – Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu miluieşte-Mă pe mine păcătosul!). În anul 1958 a fost arestat pentru aceasta. A revenit la mănăstirea Antim în anul 1958.

Cartea se prezintă sub formă de povăţuiri date de Părintele Sofian tinerilor ASCOR-işti, la început cuprinzând şi câteva predici ale Părintelui. […]

Tinere vlăstare de la gimnaziul din Cuconeștii Noi au curățit teritoriul unde pe vremuri se înălța biserica strămoșilor

„Dragii mei tineri, voi sunteți în floarea vârstei, trăiți-vă tinerețea! E a voastră! Și trebuie s-o trăiți înainte de a fi prea târziu, dar în limitele decenței și ale bunei cuviințe. Nu vă imaginați cât este de plăcut să-ți trăiești tinerețea fără ca mai târziu să-ți fie rușine sau să-ți pară rău de faptele pe Read more about Tinere vlăstare de la gimnaziul din Cuconeștii Noi au curățit teritoriul unde pe vremuri se înălța biserica strămoșilor[…]

Foametea din Basarabia 1946-1947

“În satul nostru n-au mai rămas decât 30% din locuitori, iar ceilalţi au murit şi mor de foame, nici chiar pe front nu şi-au pierdut viaţa atâţia oameni…” (din relatarea unui funcţionar comunist din raionul Bălţi, RSSM). Istoricul Valeriu Pasat estimează (în baza datelor din arhiva de stat a fostei URSS) că în anii 1946-1947 Read more about Foametea din Basarabia 1946-1947[…]

Seceta sufletească

Chip al pustiului interior care cucereste intr-o masura tot mai mare sufletul omu­lui contemporan, anul acesta seceta a lovit si Romania. Asa a ingaduit bunul Dumnezeu, precum in vremea Prorocului Ilie, ca sa in­telegem ca nu de la oameni ne vine scapa­rea. Aceasta o spunem pentru ca si America, tara la care multi isi atintesc privirile ca la un dumnezeu, s-a confruntat cu cea mai mare seceta din ultimii cincizeci de ani.

Pamanturile arse si insetate de apa exprima sufletul recentului cetatean „mondial”, pustiit de credinta si increderea in Dumnezeul cel Viu. Pierduti intr-o lume de masini si calcu­latoare, imagini si ideologii, chiar si romanii — din vechime, popor dreptcredincios — au de­venit insensibili la durerea aproapelui. […]

Poate cel rău să ne stăpânească sufletele prin codurile de bare?

Există, cu siguranţă, forţe antihristice ce ar dori desacralizarea Bisericii şi transformarea acesteia într-un fel de partid politic care să-şi consume energiile în lupte sterile cu un fals antihrist, la ale cărui iluzii ar trebui să se raporteze. Întotdeauna şi la orice oră s-ar primi comandă. Pentru ele ar fi mult mai uşor aşa.

Lupta pe orizontală este foarte simplu de câştigat de către acestea, când se face din Antihrist centrul vieţii noastre şi nu există o raportare la Hristos, cu care ar trebui să avem o relaţie vie. […]

Darul prorociei – Schiarhimandritul Lavrentie de la mănăstirea de maici Sfânta Treime – Cernigov

Prorocescul dar al străvederii, care a pecetluit în veacurile trecute pe mulţi sfinţi şi nevoitori, se arată astăzi cu anevoie. Totuşi, chiar şi în acest veac al credinţei împuţinate, mai există oameni ce s-au învrednicit cu veştmântul de proroc. Unul dintre ei este schiarhimandritul Lavrentie de la Cernigov – Mănăstirea de maici Sfânta Treime.

Cu darul luminător al străvederii sale, s-a dovedit un povăţuitor de nădejde pentru sute de monahi şi mireni ce se luptau să-şi afle calea prin devălmăşia vădită a acestor vremuri grele, de pe urmă.

Schiarhimandritul Lavrentie, în lume Luca Ievsievici Proskura, s-a născut în 1868, în regiunea Cernigovului. Părinţii săi erau nişte ţărani simpli. Luca a fost cel dintâi dintre cei şapte copii ai lor. A avut o copilărie grea; mama sa zăcea adesea la pat şi, după ce tatăl său a murit, băiatul a trebuit să poarte şi îndatoririle unui bărbat, pe lângă cele ale unei femei. […]

Noile tehnologii producătoare de lumi virtuale – Un mare pericol pentru omenire

Internetul –ca vehicul al globalizării

Elementul cheie al viitoarei împărăţii a “fiarei”, – este Internetul („acest vehicul al globalizării, într-o eră digitală…”, Vitalie Ciobanu, revista Contrafort, nr. 4-5, 2007, pag. 11) care reprezintă o reţea globală, şi care, ca o pânză de păianjen s-a întins peste toată lumea, inclusiv şi peste România şi Republica Moldova. Căci paginile de Internet, numite: WWW- World Wide Web – aceasta şi înseamnă în traducere liberă din limba Engleză: „pânză de păianjen globală”. În aceste condiţii, chiar şi fără să vrei ţi se impune întrebarea: Dacă în ultima vreme tot mai mulţi oameni se prind ca muştele şi se încâlcesc în această pânză de păianjen, atunci oare cine este acest misterios „păianjen global”? Nu cumva este chiar împăratul „lumii acesteia” – satana?

Simbolul veacului XXI va deveni „televiziunea de mari dimensiuni” – multimedia […]

Mitropolitul Antonie al Surojului: Ateismul pe intelesul ateilor

Sa nu judecam necredinciosii, ci sa cautam a intelege motivele necredintei lor.

Atunci cind cineva spune: “Eu sint necredincios”, sau “Dumnezeu nu exista!” – sa nu-l judecam intotdeauna din punct de vedere filozofic, dar sa incercam a intreba de unde vine aceasta atitudine? Daca doriti cu adevarat sa faceti ceva pentru acest om, atunci ar trebui sa puneti intrebari una dupa alta ca sa intelegeti; fara a intelege veti tinti intotdeauna orbeste.
Intr-un sens anumit ateismul este o greseala stiintifica, este refuzul de a studia realitatea in intregime, este tot atit de nestiintific ca si cum ai spune: “muzica nu este, pentru ca pentru mine ea nu exista…” Noi nu putem prezenta astfel problema unui necredicios, pentru ca exista multe posibilitati pentru el de a se apara. […]

Moştenire din neam în neam

Salvaţi biserica de lemn din Măcăreuca ( atestată documentar la 1792)

Biserica de lemn din Măcăreuca – o comoară a Ortodoxiei basarabene

Documentar, localitatea Măcăreuca îşi confirmă existenţa la 1528, când domnitorul Moldovei, Petru Rareş, dăruieşte printr-un act marelui armaş Marco Ciciuman 3 sate din ţinutul Soroca, printre care şi Măcăreuca. […]