Tudor Gheorghe – Florile Negre (Colinde pe versuri de Grigore Vieru)

O descriere plina de zbucium a efectelor pe care ocuparea Basarabiei de catre rusi le-au avut asupra oamenilor: Navalisera cartuse / Si spuneau ca mi-s matuse / Ne-au pus straja la fereastra / Si spuneau ca-i sora noastra.

Lumânările din ceară – jertfa curată adusă lui Dumnezeu

Lumânările simbolizează jertfa de sine, transfigurarea, transformarea în lumină a omului prin arderea de sine, ceea ce reprezintă calea împlinirii şi a desăvârşirii.

Ca şi semnul Sfintei Cruci, lumânarea este un semn distinctiv al creştinului, ea sintetizând esenţa credinţei creştine, aceea că nu există altă cale de împlinire, de mântuire, decât ceea a jertfei. Jertfa se află la temelia vieţii, nimic nu se poarte realiza decât prin jertfă spre înviere. Lumânarea este un semn al jertfei curate pe care creştinul o aduce în faţa lui Dumnezeu.
Lumina este semn al prezenţei lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este lumină în cel care aprinde o lumânare, iar cel care aprinde o lumânare se arată iubitor de lumină, adică de Dumnezeu. Citeşte mai departe »

Oameni pe străzi (2002)

Lumina Sfinţilor trebuie scoasă de sub obroc!

Personalităţi Basarabene în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului, Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată, este o lucrare de cercetare iniţiată în vara anului 2007, de către teologul Mihail Bortă, în cadrul seminarelor de Master la disciplina: Biserica Ortodoxă Română în sec. XIX, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, România.

Redescoperirea păstorilor spirituali, a Oamenilor lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată, aceasta a fost ideea care a stat de la bun început la bazele acestui proiect.

Astăzi când această nobilă lucrare de cercetare aniversează 4 ani de la înfiinţare, îl avem alături pe autorul şi custodele proiectului, teologul Mihail Bortă, de la care vom afla mai multe amănunte legate de Personalităţi Basarabene în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului, Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată.

  Citeşte mai departe »

Petre Cazacu – LA MĂNĂSTIRE, LA PĂRINŢELU

LA MĂNĂSTIRE, LA PĂRINŢELUL

Câteva cuvinte despre autor

Petre Cazacu, autorul acestei minunate istorisiri despre Părintele Inochentie de la Balta, este  născut la 6 octombrie 1873, în orașul Chișinău și a trecut la cele veșnice în luna lui august 1956, în orașul București.

Într-o familie de meşteşugari din Chişinău, la 6 octombrie 1871, se naşte viitorul medic, publicist, prozator şi om de stat – Petre Cazacu. Şcoala primară, liceul şi Seminarul Teologic le face în oraşul natal. Amic cu C. Dobrogeanu-Gherea, Z. Arbore şi C. Stere, este urmărit pentru activitatea sa naţionalistă de către poliţia ţaristă, fapt care îl aduce în Regat în 1893, cu statutul de refugiat politic. Absolvă în 1900, Facultatea de Medicină din Bucureşti, iar doctoratul şi-l ia la Facultateade Medicină din Iaşi. Lucrând ca medic de plasă în Moldova regăţeană, în martie 1918 este ales deputat în Sfatul Ţării, iar după Unire se află în postul de director de finanţe şi preşedinte al Sfatului directorilor generali din Basarabia, îndeplineşte şi alte misiuni de stat: secretar general în Ministerul Sănă­tăţii, inspector general sanitar al regiunii Iaşi ş.a Citeşte mai departe »

Mărturii inedite despre părintele Sofian Boghiu de la mătuşa Anastasia din Cuconeştii Vechi, Basarabia

Mătuşa Anastasia din Cuconeştii Vechi la ai săi 87 de ani, are încă o minte lucidă şi ţine minte foarte bine chinurile şi greutăţile prin care au trecut basarabenii în timpul prigoanei balurului roşu de la răsărit. În anul 1940, mătuşa Anastasia avea doar şaisprezece ani şi a avut fericita ocazia să-l cunoască pe preotul Sârghi Boghiu (părintele Sofian Boghiu, originar din Cuconeştii Vechi), care pe atunci încă se afla în Basarabia.  

Citeşte mai departe »

Troparul Sfântului Valeriu Gafencu

Troparul Sfântului Valeriu Gafencu – Tg. Ocna, 5 septembrie 2011.