Valeriu Gafencu – despre părinţi

Valeriu Gafencu despre parinti
– insemnari din colonia Galda, 1947 –
Insemnez din gandurile mele, pe malul izvorului cu apa limpede si rece, sub cele patru salcii de unde i-am scris ieri Marioarei. Soarele coboara cate asfintit. M-am pornit singur de la Castel, cu gandul la Dumnezeu si dragostea indreptata catre cei dragi ai mei.

Mai intai Mama:

Intr-o noapte, aici in Galda, veneam cu mama de la Biserica. Ne rugasem impreuna si-n sufletele noastre coborasera… (manuscris indescifrabil) sufletul total fata de mama… ii marturisesem toate pacatele si greselile pe care le savarsisem in viata, asa incat, prin aceasta marturisire, devenisem cu mama (indraznesc sa afirm, cu constiinta de om pacatos) prieten.

Si-n timp ce mergeam linistiti, sub cerul senin, mama a inceput sa povesteasca, raspunzand dorintei mele, momente-aspecte din iubirea ei cu Tuţa.

Cand s-a casatorit, mama avea vreo 24 de ani, Tuta era cu vreo 10 ani mai in varsta. Tuta o iubea in taina, inca de cand era baietan.

Mama era o fata simpla, (numai) cu scoala primara, fara alta avere decat fecioria sufletului si a trupului.

Tuţa era un om intreg, sanatos si voinic, cu un trecut frumos, student la politehnica, bine vazut de toti oamenii mai de valoare pe care-i avea Basarabia in acele vremi. Ii mai trebuia putin si iesea si el inginer. Dar luand contact cu societatea asa zis “sus pusa” si cunoscandu-i decadenta, a renuntat la toate perspectivele pe care i le deschidea viitorul si s-a intors in sat, la plug, facandu-se si invatator. Vroia sa-si intemeieze un camin frumos si curat, sa aiba sotie, copiii lui, gospodaria lui…

Si, a luat-o pe mama.

Mama l-a intrebat:

“De ce ma iei tu pe mine de sotie, ca eu n-am nici carte, nici avere… pe cand tu… de ce nu ti-ai ales o fata invatata, de la Iasi, ca doar atatea te doreau de barbat ?”

Iar el i-a raspuns:

“Ei, Lena, de cate ori ma uit la tine, ma gandesc ca nu sunt vrednic de tine. Tu ai ceva ales, tu ai fecioria. Esti curata. Si de aceea te iubesc eu”.

Tuţa, pana la data casatoriei, pacatuise cu alte femei. Avea insa cinstea sufleteasca, era de o sinceritate totala in a-si recunoaste pacatosenia. De aceea mi-i atata de drag.

Cand eram in elasa a VIII-a (ultima clasa de liceu), framantat de ganduri si nelinisti privitoare la relatiile cu femeile, l-am intrebat intr-o noapte:

“Tuţa, mi-i cam rusine, dar te rog spune-mi deschis, cum este mai bine sa pastrezi relatile cu femeile: sa te abtii sau sa ai contact cu ele?! Eu marturisesc intre baieti pentru abstinenta. Intampin insa cele mai mari opozitii. Mediul e f. stricat prin scoli”.

Tuţa mi-a raspuns:

“Cel mai bine este sa te abtii. Eu am pacatuit in tineretea mea, dintr-o nelamurire. Trecusem de 21 de ani si eram fecior inca, curat, dar s-a zvonit printre baietii si fetele de seama mea, ca sunt impotent si de aceea n-am relatii cu femeile. Si atunci, de ciuda, am cautat sa aflu cine a scornit acest zvon. Si am aflat ca totul pornea de la o fata intrigata de atitudinea mea demna si curata. Si am pacatuit cu ea, de ciuda. Mi-a parut rau mai tarziu”.

O! Cat de mult mi-a folosit mie marturisirea lui Tuţa! De cate ispite si caderi nu m-a ferit, sfatul, marturisirea lui!

……………………………………………………………………………………….

“Valeriu, dupa arestarea ta, eram singura acasa. Intr-o noapte din iarna anului 1944, m-am pornit pe jos de la Balti spre Sangerei. Era un ger atat de mare. M-a ajuns din urma un om cu sanie. La rugamintea mea, m-a luat in sanie. Era dintr-un sat mai indepartat. Am ajuns in Sangerei noaptea tarziu. Fiind vreme de iarna, l-am adapostit in casa noastra. Dupa ce l-am ospatat, m-am gandit: acum trebuie sa-i pregatesc patul ca sa se culce”.

Si buna mea mama s-a gandit ca este mai bine sa-i pregateasca patul in dormitor, iar ea sa se duca sa se culce in bucatarie. Asa a si facut. La o bucata de noapte, marna aude deschizandu-se, rand pe rand, usile casei. S-a trezit numaidecat emotionata. Omul a deschis incet usa bucatariei si, cand mama, cu glasul ei blajin, l-a intrebat: “Ce doriti domnule?”, el i-a raspuns: “M-am gandit ca poate dumitale ti- i frig si vrei sa te incalzesti”.

Mama s-a uitat ia el si i-a raspuns: “Eu te-am ospatat si adapostit in casa mea, oferindu-ti locul cel mai de cinste, cu gandul la Dumnezeu. Si dupa cum am un singur Dumnezeu, Hristos, tot asa am un singur barbat”.

Omul si-a plecat ochii in pamant, si, smerindu-se, a inchis usa in urma lui, ducandu-se sa se culce.

Am sarutat-o pe mama si ea mi-a spus ca, in toata casnicia lor, amandoi, si Tuţa si mama, au fost cinstiti unul fata de altul. Ce lucru minunat si placut in fata lui Dumnezeu. Au trait toata viata atat de frumos, s-au iubit. Si noi, copiii, niciodata nu i-am vazut certati. Stiu ca Tuţa o iubea pe mama, o ocrotea. Bunaoara el se scula cu noaptea in cap si-si pregatea toate pentru lucrul campului. Isi aseza gospodaria si adesea, la rasaritul soarelui, cand el pleca la deal, o trezea si pe mama. O lasa intodeauna sa doarma mai mult, sa se odihneasca. Si parca-l aud cum, cu glas dragastos, ii spunea: “Hai Lena, leneso, scoala”.

………………………………………………………………………………………………..

In noaptea aceea (era dupa Pasti), i-am spus mamei c-o rog sa se duca numaidecat la Manastirea Sambata si sa-l roage pe Parintele (sters numele, probabil Arsenie) s-o spovedeasca, si sa-i marturiseasca Parintelui si toate pacatele lui Tuţa pe care mama le cunoaste, pentru ca el, acolo unde este azi, e mai mult ca sigur (daca e in viata, bineinteles), ca n-are un preot la care sa se poata spovedi.

Azi, mama mea bate doua drumuri: drumul temnitei si al manastirii. Si familia mea intreaga bate aceste doua drumuri. Si-i fericita.

O familie numai atunci este fericita cand exista deplina comuniune sufleteasca intre sot si sotie. Realizati aceasta comuniune! O! Doamne! Cat sunt eu de fericit!

Sarut picioarele mamei mele si-i sarut mainile tatalui meu iubit. Doamne! Slava Tie!

(Extrase din: Studentul Valeriu Gafencu, “Sfantul inchisorilor din Romania”, Coordonare si cuvant inainte de Nicolae Trifoiu, Editura Napoca Star, Cluj, 1998).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *